Lacerta viridis meridionalis

Statut de protecţie: specie nepericlitată Lungimea corpului: prezintă dimorfism sexual, masculul fiind mai mare decât femela; are dimensiuni mai mici decât specia tip (Lacerta viridis): 240-340 mm din care 90-115 mm are corpul (coada este de 2,5 ori mai mare decât corpul) Descriere: zona maseterică este foarte mare, putând acoperi aproape în întregime tâmplele, întinzându-se de obicei de la supralabiale până la supratemporal; picioarele posterioare au colorit maroniu-cafeniu; coada de culoare maronie este foarte ascuţită; scutul abdominal este format din şase rânduri de solzi gălbui la culoare; corpul are colorit verzui, verzui-oliv pe spate, de obicei fără petele negre prezente la Lacerta viridis viridis; petele negre de pe creştetul capului lipsesc sau uneori, sunt foarte difuze; abdomenul este gălbui, iar bărbia la mascul are nuanţe albăstrui Dieta: consumă mai ales insecte (coleoptere, himenoptere), rareori mici vertebrate (şopârle mici, broaşte) sau fructe Comportament: este o specie activă în timpul zilei, adeseori putând fi văzută încălzindu-se la soare; este foarte agilă şi se poate căţăra cu mare uşurinţă în arbori sau arbuşti Strategii de reproducere: masculul are gâtul colorat în nuanţe albastru-azurii în perioada de curtare; femela depune de obicei 5-15 ouă Mecanisme de apărare: atunci când se simte ameninţată, dispare imediat ascunzându-se în vegetaţia joasă Habitat: preferă pajiştile cu tufărişuri rare, marginile pădurilor de foioase, zonele umede din păduri; a fost semnalată şi observată mai ales în Dobrogea, dar am găsit-o şi în nordul Moldovei, în stufărişul de pe malul unui lac aflat la marginea unei păduri de foioase Specii asemănătoare: • Lacerta viridis viridis, care are dimensiuni mai mari (până la 400 mm lungime), iar corpul este presărat cu o multitudine de puncte mici negre • Lacerta trilineata dobrogica, al cărei mascul are numai părţile laterale ale gâtului albăstrui

  Referinţe:

●	Andrei M.-D. (2002). Contributions to the knowledge of the herpetodauna of southern Dobruja (Romania). Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle «Grigore Antipa» 44: 357-373
●	Arndt S. (1993). Beobachtungen an Eidechsen in Makedonien (Nordgriechenland). die Eidechse 10: 15-18
●	Biserkov V. (2007). Contributions to the knowledge of the herpetofauna of southern Dobruja (Romania). A Field Guide to Amphibians and Reptiles of Bulgaria. Sofia, Green Balkans: 77-104
●	Bodenheimer F. S. (1944). Introduction to the knowledge of Amphibia and Reptilia of Turkey. Revue de la Faculté des Sciences de d'Université d'Istanbul Série B: Sciences Naturelles 9: 1-78
●	Çevik I. E. (1999). Trakya'da Yasayan Kertenkele Türlerinin Taksonomik Durumu (Lacertlia: Anguidae, Lacertidae, Scincidae). Turkish Journal of Zoology 23(1): 23-35
●	Iftimie A., Iftimie O. (2006). Herpetofauna masivelor forestiere continentale din sud-vestul Dobrogei. Situaţia actuală şi importanţa acesteia în conservarea habitatelor naturale. Revista Delta Dunării III: 141-152
●	Schlüter U. (2005). Die Herpetofauna der bulgarischen Schwarzmeerküste - Teil 2: Echsen. Elaphe 13(4): 52-58
●	Schlüter U. (2005). Die Herpetofauna des Comorova-Waldes in Rumänien. Elaphe 13(1): 57-62
●	Schlüter U. (2005). Die Smaragdeidechsen der Dobrudscha. die Eidechse 16(2): 46-61
●	Schmidtler J. F. (1986). Orientalische Smaragdeidechsen: 1. Zur Systematik und Verbreitung von Lacerta viridis in der Türkei. Salamandra 22(1): 29-46
●	Tamás T., Krecsák L., Madsen T., Újvári B. (2002). Herpetofaunal locality records on the Greek Islands of Corfu (Amphibia, Reptilia). Herpetozoa 15(3/4): 149-169